Calitatea vieții în marile orașe din România este una, realitatea, cu totul alta. De fapt, studiile făcute pe această temă și frumos împachetate în subiecte de presă nu sunt altceva decât niște exerciții de marketing. O spun chiar sociologii care au analizat datele obținute de Barometrul urban – Calitatea vieții în orașele din România.
Potrivit adevărul.ro, acest studiu a fost finanțat cu bani de la Banca Mondială, iar rezultatul plasează Cluj-Napoca pe primul loc între orașele unde oamenii sunt cei mai satisfăcuți de calitatea vieții.
La polul opus regăsim Ploieștiul, dar oare chiar așa să stea lucrurile?! Sociologii se îndoiesc și spun că la mijloc e mult, foarte mult marketing.
Publicat în urmă cu aproape doi ani (octombrie 2020), studiul arată că nivelul cel mai ridicat de satisfacție față de orașul în care locuiește îl are românul din Regiunea Centru (87%). Pe ultimul loc sunt situate orașele din Sud-Muntenia (74%).
Punctual, în nouă orașe din țară, nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), Brașov, Drobeta-Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%). La polul opus, avem trei orașe unde ponderea nivelului de satisfacție coboară sub 30%: Simeria (28%), Băile Herculane (25%) și Buhuși (18%).
Când sunt întrebați ce contează pentru ei într-un mediu urban, românii spun infrastructura educațională și de siguranță publică, plus prezența magazinelor/ a mall-urilor.
Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (86%), Băilești (85%) și Sinaia (82%). În schimb, Ploiești este reședința de județ cu nivelul cel mai scăzut de satisfacție (22%).
Reputatul sociolog Mircea Kivu este de părere că avem de-a face cu un „marketing foarte eficient”.
Barometrul măsoară imaginea despre calitatea vieții în orașele din România, dar, atenție, respondenţii nu s-au referit la experiențe personale!
„Dacă e să răspund de ce, pentru majoritatea criteriilor, preferințele respondenților au situat Clujul și Oradea pe primele locuri, aș spune că aceste orașe au avut o politică de comunicare, un marketing foarte eficient. Posibil, se și trăiește bine acolo, dar studiul ne spune că «se știe că acolo se trăiește bine»”, a comentat Mircea Kivu.
Și Remus Anghel, sociolog și profesor la SNSPA, spune că e mult marketing în sondajele despre calitatea vieții.
Locuitor al Clujului, Remus Anghel vorbește din propria-i experiență: „La transportul urban, 88% sunt mulțumiți de acest aspect. Ori, toată lumea știe că în momentul de față este o nenorocire cu transportul în Cluj! Se stă câte două-trei ore în trafic între Florești și Cluj și în Cluj. E blocat tot orașul!”.
„Problema acestor barometre este că sunt foarte generale. Dacă, de exemplu, am discuta despre problema poluării, Clujul a avut o tradiție foarte proastă de urbanism în sensul în care în anii comunismului au fost construite cartiere mari dense și fără spații verzi” – Remus Anghel, sociolog
În plus, clujenii ar trebui să-și aducă aminte și că toate avioanele trec pe deasupra orașului la înălțime mică. Iată ce spune Remus Anghel: „Dimineața, la ora 6.00, dacă dormi cu geamul deschis, te trezești din somn”.
„Imaginile roz, frumoase nu se suprapun pe realitatea pe care eu o trăiesc. Imaginea Clujului este una care s-a construit în timp, iar părerea mea e că în ultimii ani e marketing. Oradea e mult mai în regulă ca oraș, Sibiu…” – Remus Anghel, sociolog